Intr-adevar este foarte urat sa uiti de unde ai plecat.Eu am avut 98 de kilograme,am fost plinuta inca din copilarie,pana cand am zis stop si intr-un an am reusit sa ajung la 72. Poate va inchipuiti starea mea mentala din perioada cu 98 de kilograme,nu pot spune ca am devenit nesuferita insa nici acum nu am reusit sa ma desprind de acea perioada in care totul era un cosmar si eram privita mai rau ca un caine raios.Nici acum dupa mai bine de 5 ani de cand am slabit nu pot sa trec peste tot ce am patimit in copilarie,in fiecare clasa in care am fost,au fost ani de zile in care practic imi pierdusem calitatea de om.Lucrurile astea nu se iarta si nici nu se uita prea usor mai ales cand treci prin asta in perioada fragila a adolescentei,cand abia incepi sa te formezi.In privinta faptului ca persoanele care slabesc devin neintelegatoare cu cele supraponderale,cu asta nu sunt de acord,e rautate curata pentru ca din contra,acele persoane ar trebui sa fie unite pentru ca stiu prin ce trec.Inteleg perfect ce e in sufletul persoanelor supraponderale,o amaraciune care duce la depresie insa daca te lupti cu tine insati se poate trece peste.Apoi consider ca pentru intrarea intr-o noua perioada a vietii,ca sa-i spun asa ar trebui sa intervina un psiholog,cu o serie de sfaturi,practic inveti sa traiesti din nou,exista un inainte si un dupa in viata fiecarei persoane de acest gen.

Parerea mea, este ca persoanele care isi schimba comportamentul, implicit caracterul dupa ce slabesc si ajung la greutatea ideala, nu sunt decat niste persoane (pentru ca poti fi si femei si barbati) slabe, incapabile sa gandeasca mai mult de atat. Niste limitati ! La fel ca si oamenii care din nimic, fac mari afaceri si au multi bani. Uita apoi de familie, de cunoscuti si vor sta mereu doar in preajma oamenilor "de treapta lui". Nu spun ca e ok sa fii bun si dragut cu toata lumea, dar niciodata nu trebuie sa uiti de unde ai plecat si cine ti-a fost alaturi. Prin asta un om isi arata bunatatea, modestia, si un caracter puternic si corect! Acest fapt spune mult mai multe despre un om. Este adevarat ca devii mai increzator in propriile forte, mai hotarat, mai puternic , mai fericit... si este bine. Dar nu mai increzut,arogant............PROST!

da am si eu niste asa zise''verisoare'' care sunt din punctul meu niste complexate fiindca nu au fost mereu slabe...akum nici nu mai discutam din cauza problemei asteia..si asta intr-un fel ma bucura pe toate partile...ele sunt niste complexate in timp ce eu dak o sa slabesc nu o sa uit niciodata de unde am plecat si poate ca ieri eram si eu cu cartofii si carnatii la gratar:))...dar tocmai asta e problema:ca cele ce au corpul visat uita de unde au plecat si le ranesc sentimentele celor din jur zicandu-le grasa sau mai stiu yo:(

Fetelor va zic ceva ce mi sa intamplat pe pielea mea nu aburesc cu nimic ...Pe la varsta de 15 ani ma vedeam grasa foc chiar daca nu era asa ..m-am apucat sa fac cure de slabit drastice ..Am slabit vreo 14 kg cred in doua luni.Faza e ca, nu stiam ca era o capcana cura mea de slabire ...am ajuns sa nu mai mananc nimic doar un mar la zi ...oricum tot ce mancam cantaream sau eram mereu atenta la orice si la apa din pahar...Cum se intelege am devenit anorexica am suferit de nenorocita asta de boala vreo 10 ani .Am avut o adolescenta batuta de umbra la proprio si la figurat.Nu am urmat dieta pt a placea la vreun baiat ...raul era ca, nu ma placeam pe mine .Unicul meu gand era sa nu mananc dar in acelasi timp in mintea mea visam mancare.Nu ma credeam nebuna pt ca nebuna nu eram era mai rau ca nebunia boala asta ...Pt ca, macar unu nu prea sanatos mai rade mai glumeste ...Eu uitasem de toate astea m-am izolat de tot si de toate .Nu am fost niciodata la doctor sa cer ajutorul pt ca, nu consideram ca ar fi fost necesar si pana la urma era un secret al meu nu puteam sa il mai spun la nimeni...Am trecut prin multe nu reusesc sa inteleg nici macar acum cum am putut ssa fiu atat de zapacita .Acum m-am vindecat fara ajutorul medicilor sau medicamentelor ...Am intalnit o doamna intr-o zi si asa din una in alta i-am povestit ca, eu aveam boala aceasta.. Ea ma privit si mia raspuns te inteleg si sora mea a suferit de anorexie.Nu puteam sa cred ce mi-au auzit urechile dar cel mai important pt mine e ca in raspunsul ei nu au fost urme de repros nu m-am simtit judecata. Ma facut sa vad mai clar in ceata!In acel moment nu mam mai simtit singura .Acum eu sunt o persoana fericita mananc cand doresc ce doresc si va garantez ca, nu doresc la nimeni sa treaca prin ceea ce eu am trecut .Asa ca, fetelor inainte sa va apucati de vreo dieta ganditiva bine la consecinte!

Mah oameni buni,vor ori nu stiti sa cititi....ori sunteti prosti direct.Unde in articolul asta scrie k TOATE femeile care slabesc sunt asa?Erau niste exemple....daca va oftica atat de tare,poate ar trebui sa va ganditi mai bine,poate va recunoasteti in ele si tocmai asta va irita.Eu recunosc...recomand regulile mele de dieta tuturor si probabil k unii ma considera o aroganta pt asta.Dar nu ma regasesc in tot articolul si chiar daca ar fii asa,nu-mi pasa....Dar de ce trebuie sa va certati pt o tema atat de nesemnificativa?

Hai mai Roxana nu mai minti atat ...De fapt nu te costa nimic sa visezi cu ochii deschisi.Las-o mai moale cu visatul ca, s-ar putea sa nu mai sti sa faci nici o diferenta

chiar eu sunt o persoana de acest gen ! am slabit 8 kg si sunt asha...dar mai vreau inka 8 :D va dati seama att :)?

tocmai am citit si eu articolul si sincer sunt si pro si contra pentru ca nu trebuiesc catalogate la fel niste femei doar din prisma uneia sau a doua.nu stiu cat de adevarat este ceea ce spune articolul insa va pot spune ca am avut de mica probleme cu greutatea.acum sunt la liceu si am inceput sa slabesc treptat deoarece nu vreau sa exagerez,sa slabesc brusc si apoi sa devin la fel ca inainte.acum sunt mai slaba,dar nu pot spune ca si frumoasa pentru ca eram dinainte.toata chestiunea era sa mai slabesc pentru ca mi-ar fi imbunatatit si imaginea de sine,dar si stilul de viata.pana la urma acum duc un regim de viata mult mai sanatos.totusi nu am evenit o persoana superficiala si nu m-am schimbat decat fizic.schimbarea se produce in functie de caracterul fiecarei persoane.oportunitatile de a evolua profesional si financiar pot fi mai multe acum dar trebuie sa ne punem o intrebare in momentul in care profitam de ele:cu ce pret le acceptam?inainte nu existau si dintr-odata s-au inmultit.ceva nu e in regula atunci cu societatea in care traim.aici e problema:exista femei care slabesc si uita cum erau inainte si in momentul in care judeca pe cineva mai grasut se uita la el depreciativ.asta este o problema a societatii din ziua de azi.pana la urma nu trebuie sa fim ipocriti pentru ca stim cu totii ca un fizic superb isi doreste oricine si te poate ajuta in viata,dar trebuie sa vedem si dincolo de asta.degeaba suntem bine fizic daca sufleteste o sa devenim niste suflete seci.

Scopul meu a fost sa fiu fericita iar acum sunt.Greutatea ma priva de MULTE lucruri.Nu aveti voie sa judecati,nu voi imi schimbati perna cand era deja uda de lacrimi.Barbatii sunt asa cum sunt,daca atenteaza la mine si vin cu marlanisme o sa ma folosesc de ei.Din partea mea,fiti voi sfinte.Eu am inca multe trepte de urcat si multe lucruri de facut decat sa merg la manastire.Caracterul meu este unul ok,am origini umile si am dat de multe ori mancarea mea pe toata ziua unuia care nu o avea.Nu umblu dupa bani pentru ca mi-i castig singura.Draga Teo,eu am slabit cand eram inca mica,am mentionat ca eram in scoala generala.Am crescut in inaltime si pentru vergeturi am folosit multe creme si intradevar,injectii.Rautatea si invidia cu care o spui ma face sa zambesc.''Mosu'',mancarea nu mai e o preocupare cat despre barbati,e strict treaba mea.Va doresc multa fericire,sanatate si o silueta de invidiat:) P.S.:Puteti spune ce va doriti.Eu am dorit sa incurajez toate fetele complexate sa realizeze ca fericirea lor nu sta intr-o traista de aripioare kfc.

draga tu care ai scris articolul ai niste remarci urate prin el.du-te si spanzura-te mai bine. daca am astefel de cunostinte?pe mine de ex.si nu stiu daca sunt asa cum ai scris tu in articol sau nu dar ghici ce?ma simt extraordinar si nu misc un deget daca sunt asa,nu imi pasa,eu inainte de toti si toate,asta e regula,simplu.