Mărturisirile unei tinere refugiate din Kiev: "S-a întâmplat, e război!" Unde a fugit și cum și-a petrecut noaptea?


Dacă vreți să susțineți oamenii afectați de război din Ucraina, puteți dona în contul Crucii Roșii: RO76BRDE410SV07590484100 (Ron) sau pe site-ul www.crucearosie.ro. PRO TV se alătură și susține campania.


„S-a întâmplat! E război!” – Acesta e un articol pe care nu știu cum să îl încep și pe care nu mi-aș fi dorit să îl scriu niciodată. Așa cum, atunci când m-am trezit dimineață și mi-am deschis telefonul, am vrut să îl închid și să mă culc la loc. Sună familiar?
 
Nu vreau să scriu chestii siropoase sau plângăcioase sau furioase, pentru că realitatea e că încă nu m-am dezmeticit și încă nu știu ce simt . Sună familiar?
 
Am o prietenă în Kiev, Natasha. Sau poate prietenă e mult spus, amică, ne cunoaștem de puțin timp. Avem însă povești importante în comun. Imediat după vestea legată de război (?!) mi-a venit în gând și voiam să îi scriu. Nu știam însă cum să încep. Mi-a scris ea întâi.
 
 
„S-A ÎNTÂMPLAT! E RĂZBOI!”
 
Natasha are 32 de ani, e o fată extrem de sensibilă și s-a implicat mult timp ca voluntar în acțiuni care să ajute Ucraina și să oprească ce se întâmplă acum. E frumoasă și sensibilă. E foarte inteligentă și totuși încă nesigură pe ea. Și, printre altele, visul ei e să meargă în Statele Unite ale Americii. Săptămâna trecută îmi povestea că vrea mult să își ajute mama cu niște probleme pe care le are aceasta din urmă.   Tot săptămâna trecută îmi spunea că e încă linște în jurul ei, dar că, citez, “nimeni nu știe la ce să se aștepte de la tiran.”
 
PÂNĂ SĂ ÎI SCRIU EU NATASHEI, MI-A SCRIS EA
 
Am conversat cu pauze lungi, pentru că ea, realmente, făcea bagajele să fugă. Vă rog, citiți asta din nou! Încă o dată! Știu, am avut nevoie să respir ca să scriu fraza. Și când am recitit-o și eu, a început să mă doară puțin capul.  Cu acordul Natashei, căreia nu îi dezvălui tot numele, pentru că nu consider că e necesar și nu vreau să mai adaug nici măcar un strop de stres la ce trăiește acum, o să redau părțile scrise legate de ce i se întâmplă. Sunt doar traduse din engleză, nu am schimbat nimic. Am pus spații la pauze sau atunci când discuția nu era direct legată de subiect și am exclus întrebările mele, pentru că oricum eu m-am bâlbîit până și în scris. Natasha a rămas coerentă și chiar poetică pe alocuri. Și dureros de adevărată.(...)
 
Iată câteva părți din mărturisirile Natashei:
 
"Sirenele din centru ne-au trezit realmente pe toți…Eu însămi m-am trezit în zgomot de împușcături, de ferestre sparte și de avioane militare. Împușcăturile au început la 5 dimineața și toate regiunile principale continuă să fie atacate aici în Kiev."
 
Îmi pare rău că îți răspund târziu (asta m-a rupt în două, de ce își cerea scuze?!) Îmi pare rău, am ajuns în sfârșit în satul în care ne ascundem acum și în cele din urmă am adormit. De fapt, după o zi uriașă ca cea de ieri, una care a început pentru mine la 5 dimineața, o zi întreagă de panică, sunt complet epuizată."
 
FOTO: GETTY/ SHUTTERSTOCK
 
Citește articolul integral pe parfumdefemeie.ro 
  • Mărturisirile unei tinere refugiate din Kiev: S-a întâmplat, e război! Unde a fugit și cum și-a petrecut noaptea?

a mai scris și

Modifică setările cookies