Statisticile arata ca 70-80% din randul celor care au probleme la citit sunt dislexici.
Care sunt cauzele dislexiei?
O cauza clara nu a fost inca descoperita. Ipotezele emise pana acum de cercetatori au vizat:
- ereditatea: cercetatorii au descoperit gena KIAA0319 responsabila in transmiterea acestei afectiuni, desi se presupune ca nu ar fi singura implicata
- s-a constatat ca in multe dintre familiile copiilor dislexici exista sau au existat persoane stangace, dar pentru moment nu este dovedita relatia de cauzalitate
- afectarea auzului in primii ani de viata in urma unor raceli repetate, otite, amigdalite. Scaderea auzului determina dificultati in invatarea sunetelor si cuvintelor.
Ceea ce se cunoaste precis este faptul ca dislexia:
- nu este legata de dezinteresul copiilor in a citi si nici nu se intalneste mai des in familiile unde nu se acorda prea multa atentie acestei activitati
- nu este insotita de tulburari de vedere
- nu are nicio legatura cu capacitatea intelectuala a copilului
Cum se manifesta?
Din pacate, dislexia este una dintre afectiunile care sunt diagnosticate mai tarziu, in primii ani de scoala. Desi semnele dislexiei sunt dificil de recunoscut exista cateva manifestari ale copilasului ce iti pot ridica suspiciuni:
- intarziere in vorbire
- adauga cu greutate cuvinte noi in vocabular
- silabiseste cu greutate
- copilasul este la gradinita si nu poate tine pasul cu ceilalti copii care invata sa citeasca
- are nevoie de mai mult timp decat alti copii de varsta lui in a duce la bun sfarsit o activitate
Daca banuiesti ca micutul tau ar putea suferi de dislexie, consulta mai intai un medic pediatru pentru a-i recomanda testele necesare pentru diagnosticare. Dislexia se manifesta diferit la copii, in functie de varsta si de gravitate si de aceea fiecaruia i se va recomanda un program de invatare specific.
Tratamentul inceput la timp are cele mai mari sanse de reusita!
Instinctul de mamica iti va spune daca este ceva in neregula cu micutul tau. Un control nu poate aduce decat beneficii. Ramasa netratata, afectiunea va evolua si copilul va avea probleme de integrare in colectivitati si familie, se va instraina, iar frustrarea ar putea duce mai tarziu la anxietate sau agresivitate.
Un rol principal in reusita tratamentului il joaca familia. Copilul tau va face mari progrese daca il vei incuraja si te vei implica in procesul de educare.
Inainte de a incepe orice fel de tratament, informeaza-te! Un tratament costisitor nu este intotdeauna si cel mai bun. Intereseaza-te in amanunt in ce consta acesta si ce rata de succes a inregistrat.