Numarul nasterilor prin cezariana a ajuns la 30 la suta in Romania, fiind de trei ori mai multe decat in urma cu zece ani, acelasi procent fiind inregistrat si in cazul nasterilor provocate, rezulta dintr-un studiu lansat de Federatia Organizatiilor Neguvernamentale pentru Copii (FONPC).
Cezariana se decide la indicatii medicale sau la cerere, iar aceasta modalitate de nastere se realizeaza si din cauza starii de sanatate fizice sau psihice a mamei, care nu este intotdeauna pregatita pentru nastere. De asemenea, se tine cont de patologia gravidei si de factorii de mediu, in anumite situatii fiind preferata cezariana si pentru ca gravidele obosesc si nu mai participa la actul nasterii.
“30 la suta dintre nasteri au fost prin operatie cezariana. Privita in dinamica, aceasta cifra arata ca, in ultimii 10 ani, ponderea nasterilor prin cezariana s-a triplat in Romania. Aceasta crestere a fost explicata de medici, in interviurile de grup, prin teama de malpraxis si frica de durere“, se arata in raportul de evaluarea a serviciilor si practicilor de ingrijire ale femeilor din Romania in timpul sarcinii, nasterii si lauziei “Acompanierea nasterii in Romania”.
Initiatorii studiului au constatat ca mass-media are o influenta negativa asupra modalitatii de a naste, deoarece fie promoveaza prea mult cezariana, fie discuta prea mult despre riscurile pe care le are o nastere pe cale naturala sau despre ce situatii pot sa apara la acest tip de nastere.
“La nivel urban si in randul tinerelor intelectuale se observa orientarea catre nasterea naturala si alaptare. Totusi, cam 75 la suta dintre gravide solicita cezariana pentru evitarea durerilor“, mai rezulta din studiu.
Si in cazul femeilor care au nascut natural, 30% dintre nasteri au fost provocate.
“Acest fapt, altfel exprimat, inseamna ca peste o treime dintre copii vin pe lume nu atunci cand trebuie in mod natural, ci atunci cand au hotarat mama si doctorul, in functie de dorintele si disponibilitatile lor“, explica specialistii.
In ceea ce priveste recomandarea medicului privind modul de nastere: 5% dintre gravide au primit recomandare de nastere naturala, 16,1% de nastere prin cezariana, iar 22,6% nu au primit nicio recomandare pe durata sarcinii.
“Atrage atentia procentul de 10 la suta in care nasterea prin cezariana s-a practicat deoarece mama avea o cezariana in antecedente. Acest fapt explica partial spirala ascendenta a acestei practici, care se multiplica automat. De asemenea, este de remarcat numarul mare de mame care cred ca, raportat la nasterea naturala, cezariana este o solutie mai buna pentru ele si copil sau numai pentru ele. Una dintre intrebari s-a referit la tipul de analgezie/anestezie care a fost utilizat. Cu rezerva ca unele dintre mame nu au avut capacitatea sa raspunda la o asemenea intrebare, frapeaza numarul foarte mic de peridurale utilizat in maternitatile din Romania (sub 10 la suta), ceea ce poate fi o alta explicatie privind teama mamelor de a naste pe cale naturala“, se mai arata in studiu.
Un alt grup de intrebari s-a referit la conditiile in care s-au desfasurat travaliul si nasterea. Rezultatele arata ca putine femei au avut alaturi persoane apropiate in timpul travaliului. In timpul nasterii, proportia gravidelor care au avut alaturi o persoana apropiata este de sub unu la suta.
De altfel, majoritatea femeilor nu a stiut ca pot fi acompaniate in timpul travaliului.
Doar 27 la suta dintre femei au stiut ca au dreptul sa aiba un insotitor pe durata travaliului iar peste 50% au declarat ca nu era permisa in sala de travaliu prezenta unui insotitor (ales de ele), lucru explicat prin conditiile fizice din maternitati, dar si prin anumite cutume legate de igiena sau teama de infectii.
“Daca in peste jumatate dintre cazuri in sala de travaliu erau chiar mai mult de doua paturi, este lesne de inteles imposibilitatea prezentei unui membru al familiei de a ramane alaturi de femeia in travaliu, in conditiile prezentei si altor femei in aceeasi sala“, se mai arata in studiu.
Pe de alta parte, studiul a aratat ca asteptarile femeilor in ceea ce priveste serviciile intra-natale nu au fost mari. Aproximativ 58 la suta dintre ele nu au formulat nicio propunere de imbunatatire a serviciilor, iar 35 la suta au dorit schimbarea atitudinii personalului.
“Doar o pondere mica a femeilor considera ca serviciile prenatale ar fi deficitare/ neadecvate. Aspectul deficitar cel mai frecvent invocat a fost cel legat de personalul medical, in sensul ca femeile simteau ca nu se acorda suficienta atentie problemelor lor. Mai putin de o treime dintre femei au propuneri pentru imbunatatirea serviciilor prenatale. Ponderea cea mai mare a propunerilor se refera si de data aceasta la «atentia personalului»“, arata initiatorii studiului.