Marea sărbătoare de Sfântul Ioan este cunoscută drept “Sânt-Ion”, “Înaintemergătorul Domnului” sau “Soborul Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul”.
Ca la orice sărbătoare religioasă, și această zi importantă din calendarul ortodox a dat naștere unor tradiții și superstiții, respectate de români.
În această zi, nu se spală, nu se face curat, nu se coase și nu se fac alte treburi prin gospodărie.
Astfel, dacă vrei să-ți meargă bine, trebuie să te bucuri, să fii vesel, pentru că altfel, conform superstițiilor, vei fi trist tot anul.
De Sfântul Ioan, există obiceiul ”Iordănitul femeilor”, când nevestele petrec până dimineață, cu mâncare și băutură.
Un alt obicei este ”Iordăneala”, când tinerii stropesc cu agheasmă oamenii care ies de la slujbă, la biserică.
La petrecerea de Sfântul Ioan, nu se bea vin roșu, deoarece această băutură amintește de martirajul sfântului, care a murit în numele credinței. Se bea vin alb, sfințit la Biserică.
Tradiția ne spune ca de Sfântul Ion fiecare om trebuie să se stropească cu agheasmă nouă, pentru a fi ferit de boli în decursul anului.
În această zi, nu se taie nimic cu cuţitul, totul se rupe cu mâna, și nu se foloseşte mătura, ca să nu fie tulburată liniştea morţilor.