Designerul Silvia Șerban: ”Nici măcar nu ne reprezintă toate hainele pe care le îmbrăcăm”


„Cumpărăm haotic, cumpărăm compulsiv. Uităm câte haine avem, nu suntem niciodată în starea de a le ordona. Nici măcar nu ne reprezintă toate hainele pe care le îmbrăcăm. Depozităm haine”, spune designerul Silvia Șerban, caracterizând comportamentul consumatorului în viața de zi cu zi. 


Despre acest subiect, dar mai ales ales despre ce înseamnă sustenabilitate în modă și cum se produc noile tipuri de materiale obținute prin topirea PET-urilor, Silvia va da mai multe amănunte în conferința „Viitorul este (Inter)Schimbabil - Sustainability Talk”, care va avea loc pe 20 mai, de la ora 18:30, la Hotel Epoque. Toți cei care care vor dori să afle mai multe vor avea ocazia să vadă la eveniment aceste materiale, să afle cum sunt obținute și ce presupune atât partea de inovație, cât și rezultatele obținute în urma producerii lor.

Care este subiectul principal al conferinței și cui se adresează? 

Umbrela sub care vorbim pe 20 mai la „Viitorul este (Inter)Schimbabil - Sustainability Talk” este schimbarea, un subiect extrem de actual care se referă la nevoia de schimbare pe toate planurile: de gândire, de atitudine și de acțiune. Sigur că ne referim la domeniul modei, dar ceea ce mi-am propus este să ajungem cu aceste idei la Măria Sa consumatorul, el ține cheia unei schimbări de succes. Și nu o spun cu malițiozitate, chiar cred că un produs care ajunge să aducă o schimbare în bine va fi un produs la care clientul va reveni. 

Care sunt cuvintele cheie? 

Evident sustenabilitate și de câte feluri este. Inovație responsabilă, economie circulară și ce înseamnă în modă și nu vom omite componența emoțională - până la urmă haina trebuie să ne îmbrace personalitatea și să ne sprijine în a ne afirma autenticitatea. Aceasta este cea mai valoroasă resursă de care trebuie să avem grijă.

Ce înseamnă responsabilitatea în modă și care sunt palierele unde aceasta se manifestă și e nevoie de schimbări?

Atât eu, cât și invitatul meu, Luca Olivini, vom atrage atenția asupra punctelor cheie pornind de la creativitate, inovare, responsabilitate în ceea ce privește atât produsul, cât și producția și, nu în ultimul rând, comunicarea. Luca Olivini va veni în România special pentru a participa la conferință. El este Material Manager al departamentului Eco Hub la C.L.A.S.S. (Creativity, Lifestyle And Sustainable Synergy), o multi-platformă din Milano specializată în integrarea noilor generații de valori eco în industria fashion, în cea a produselor de casă, dar și în diverse companii. 

Ce reprezintă pentru tine ideea de reciclare și de materiale sustenabile și cum poate fi ea implementată în fashion? 

Încă de la începutul carierei am folosit materiale și accesorii care proveneau din domenii diferite decât cel al modei. În plus, primele colecții au fost făcute deconstruind haine deja existente sau am căutat metode de croit prin care să rezulte cât mai puține pierderi de material. În timp am dezvoltat modele care își pot schimba forma pentru a obține structuri diferite adaptabile la nevoi diferite. În felul asta gândesc că materialul folosit este cât mai mult exploatat și că ofer cumpărătorului mai multe opțiuni pentru a-și valorifica banii cheltuiți cu un produs cumpărat de la mine, ceea ce reprezintă o latură importantă a sustenabilității. 

În 2015 am participat cu un stand în cadrul Milan Expo și așa i-am cunoscut pe Luca și pe Giusy Bettoni, CEO și fondatoarea C.L.A.S.S. Am fost fascinată de pasiunea cu care Giusy vorbește despre toată munca din spatele acestui proiect, despre materialele la care au participat în inovare, dar trebuie să recunosc că nu și de materialele din bumbac eco, ci de cele obținute prin topirea PET-urilor sau alte resturi care până acum se aruncau. Participanții la conferință vor avea ocazia să vadă aceste materiale, să afle cum sunt obținute și ce presupune atât partea de inovație, cât și rezultatele obținute în urma producerii lor, să pună întrebări. Mă atrage mai mult refolosirea materialelor existente decât consumul cu producerea altora noi. Noile tehnologii permit selectarea fibrelor și transformarea lor în noi țesături sau producerea altor fire din cele care rămân în urma procesului de confecționare. Și asta se poate întâmpla la nesfârșit, obținând materiale refolosibile, cu consum minim de apă, la care componentele practice și estetice sunt esențiale, mereu în tendințe. Aceste materiale sunt deja folosite de branduri importante în colecțiile lor, unul dintre inconvenientele pentru care nu sunt mai larg adoptate este cel al prețului, dar care, pe măsură ce tehnica va evolua, va fi depășit.  

Ce îți propui să realizezi cu această conferință și cum vei concretiza ideile discutate? 

Deși este un subiect care se adresează mai mult specialiștilor din domeniu eu sper ca cei prezenți să ducă vorba mai departe – la consumator. Pentru că până la urmă clientul este cel care validează. Și dacă acesta devine conștient că e mai important să aleagă piese în care cu adevărat se exprimă autentic, piese „timeless” care au în ele o mare cantitate de creativitate, atunci va trece peste bariera prețului și va renunța la consumul fast fashion, iar designerii vor putea să aibă o masă critică de clienți care le cumpără produsele. În urmatoarele luni vor mai urma și alte conferințe și workshop-urilor „Don’t’ Buy to Buy” pe care le-am început încă de anul trecut, pe tema sustenabilității și direcțiile acesteia. De câțiva ani, împreună cu Manuela Plăpcianu, răsucim pe toate părțile un proiect complex care presupune implicarea mai multor factori și resurse. Mi-ar plăcea să spun că este un proiect care va salva lumea. Probabil nu vom salva chiar lumea, dar vrem să contribuim, cum spune Manuela, „la deslușirea frumuseții lumii și mai ales a lumii de mâine”, să aducem la aceeași masă frumusețea și responsabilitatea socială într-un nou limbaj. Cumpărăm haotic, cumpărăm compulsiv. Uităm câte haine avem, nu suntem niciodată în starea de a le ordona. Nici măcar nu ne reprezintă toate hainele pe care le îmbrăcăm. Depozităm haine. Ce ar fi să le regândim, să le refoloisim, să le transformăm în ceva cu sens? Ce ar fi să le recirculăm? Să economisim resurse și candoare, să trezim din nou emoțiile prin formele și culorilor hainelor… Pe scurt, vom încerca să aducem noimă în circuitul hainelor în natură și în câteva luni vom putea vorbi mai amănunțit despre acest proiect. 

Cum aplici tu principiile de sustenabilitate în colecțiile tale? 

La ce am răspuns anterior, aș mai adăuga că atunci când sunt cu o clientă în showroom îi spun să nu cumpere o piesă dacă nu e sigură că o va purta în mai multe ocazii 

Cum am putea fi în viața de zi cu zi mai responsabili în ceea ce privește hainele? Ce sfaturi ai? 

Choose design over fashion! Acesta este sfatul meu.

Care sunt cele mai folosite materiale sustenabile? 

Cele mai multe provin din topirea altor materiale și sunt folosite în construcții, în industria farmaceutică sau ca materiale auxiliare în alte domenii. În modă încă nu avem un produs numărul 1, sunt multe discuții despre cât de sustenabil este bumbacul eco, de exemplu. Cert este că reciclarea este pe primul loc, se fac chiar mănuși și mingi de baseball din pielea de pe scaunele avioanelor vechi. Deci avem resurse nesfârșite!

Ce mari designeri internaționali admiri, care au devenit eco-friendly prin colecțiile lor? 

Sunt multe branduri și designeri care au adoptat măcar una dintre metodele sustenabile. Apreciez însă colecțiile pentru femei ale lui Rick Owens pentru calitatea materialelor și modulariate si pe Ilaria Nistri ale cărei colecții le urmăresc de când brandul ei era și în România pentru un gen atemporal, foarte contemporan pe care il propune și materialele pe care le foloseste si sunt din portofoliul C.L.A.S.S. 

Ce ar trebui să facă designerii să schimbe comportamentul consumatorilor?

Asta e punctul cel mai important al conferinței și a ceea ce va urma să dezvolt și eu în continuare. Mulți designeri fac colecții care includ și piese care sunt reluate aproape la fiecare sezon. De asemenea, unii sunt déjà apreciați pentru folosirea hainelor second hand, a construcțiilor modulare, haine multifuncționale, materiale reciclate, colaborări în zone defavorizate și urmărirea condițiilor de muncă. În plus, în curând vom fi obligați, atât designerii, cât și consumatorii, să adoptăm noile reglementări impuse european în privința economiei circulare, iar moda, ca a doua industrie poluatoare în prezent, va trebui să se adapteze. Sustenabilitatea va fi „must have-ul” următorilor ani!

Tu ai astfel de haine și care sunt acestea? 

Am vreo 10 - 12 piese pe care le fac de peste 15 ani, ceea ce-mi spune că sunt cumva timeless. Toate colecțiile mele au piese modulare sau cu pierderi aproape zero de material. 

FULLSCREEN
Designerul Silvia Șerban: ”Nici măcar nu ne reprezintă toate hainele pe care le îmbrăcăm”
  • /


related posts