Generația Z vs piața muncii: ce șanse au angajatorii-analog să îi recruteze pe tinerii nativ digitali


,Regula următorului joc e simplă: balaurul atacă prințesa, prințul omoară balaurul, iar prințesa... ăăă... prințesa distruge prințul!”, spune Ciprian, trainerul. 


,,Seamănă cu jocul ăla din The Big Bang Theory, știți că și Sheldon are jocul ăla… cum îi zice?... Aaa, da! Paper-Rock-Scissors-Lizard-Spock.”, îi șoptește Mara colegului ei în timp ce trainerul trece la următoarea parte a exercițiului. ,,Da, dar aici prințesa distruge prințul, aici e ca-n real life, bro!”, îi răspunde Adi și toată lumea chicotește.

Ca-n ,,real life” a fost și ,,Your First Job”, un eveniment de carieră organizat de HR Club la care au luat parte Adi, Mara, Tania, Bianca, Calin, Andrei și colegii lor liceeni, dar și studenți. Programul, spun organizatorii, și-a propus să ii integreze pe tinerii din generatia Z mai bine pe piata muncii, sa contribuie la diminuarea diferentelor de asteptari dintre tinerii din generatia Z si angajatori, dar si sa le permita angajatorilor sa ii cunoasca un pic mai bine pe cei pe care vorbesc despre TBBT, Insta Story-uri si vloggeri cu o usurinta care ii lasa pe cei trecuti de 30+ mai confuzi decat un cameleon intr-o punguta de Skittles.

La o parte, Millennials! Avem o nouă generație pe care angajatorii vor iubi s-o urască

Ce stiu angajatorii, de fapt, despre generatia Z? Destul de multe, insa nu suficient de multe, spun ei. Stiu, de exemplu, ca generatia Z e prima generatie „nativ digitala”, prima din istoria omenirii care nu a avut o copilarie in „analog”, ci in „digital”. Mai stiu si ca generatia Z va fi in prim-plan cand cea de-a patra revolutie industriala va distorsiona dramatic piata muncii si modelele de business actuale. La sfarsitul acestui proces de transformare, o treime din locurile de munca disponibile pe piata vor fi preluate de roboti si software. Ce mai stiu angajatorii despre generatia Z?

Mai stiu ca aceasta generatie nu are aproape nicio amintire care sa nu aiba in vreun colt si vreo frantura de terorism. Turnurile Gemene s-au prabusit cand ei aveau 10-11-12 ani, atentatele de la Londra au zguduit Regatul cand ei erau adolescenti si de atunci au inceput sa ocupe, incet-incet, tot mai des burtierele sangerii ale televiziunilor. Generatia lor afla, insa, breaking news-urile nu de la televizoarele cu burtiere sangerii, ci din online. Din digital.

Ce mai stiu angajatorii despre ei? Mai stiu ca, spre deosebire de Millennials, care si-au construit o reputatie de „job hoppers”, generatia Z isi construieste o reputatie de „job hoppers” experimentati. Sofisticati. Job hoppers 2.0.. „Sunt mult mai sofisticati decat Millennials la acest capitol. Ei nu numai ca nu vor sa petreaca prea mult timp la un job si il parasesc cu prima ocazie in care nu le convine ceva, ei fac asta si, in plus, vor sa experimenteze diferite tipuri de joburi in cat mai putin timp. In cat mai multe domenii. Si in cat mai multe culturi si tari.”, spune Brian Kropp, HR in cadrul CEB, o subsidiara a Gartner.

Si, daca pana acum presa si angajatorii au fost obsedate de Millennials, pe masura ce generatia nascuta intre 1996 si 2011 se pregateste sa intre pe piata muncii, atentia publicului si a corporatiilor incepe sa se mute, incet-incet, pe aceasta generatie care numara - numai in Statele Unite - 60 de milioane de tineri. Cu alte cuvinte, Gen Z depaseste deja generatia Millennials cu mai bine de un milion. Ar fi usor sa presupunem ca ei sunt doar o versiune exagerata a generatiei Millennials, ca probabil isi petrec toata viata pe social media, ca niste zombies si sunt naucitor de neajutorati in lumea offline, insa adevarul e ca Gen Z a crescut intr-un context istoric foarte diferit de cel al Millennials, lucru care ii face sa nu fie nici pe departe asa cum crede lumea ca sunt. Nu le place prea programul 9-to-5, vor sa munceasca pentru ei insisi, vor sa inteleaga lumea in care vor munci si vor ca si angajatorii sa inteleaga lumea lor. 

,,Asta e cine sunt eu!"

,,Eu vreau sa fiu antreprenor.”, spune Tania. „Parintii mei imi zic mereu ca nu gandesc bine, ca fac prea mult voluntariat si ca nu o sa-mi fie util la nimic, ca sunt prea critica uneori... dar nu-i deloc asa. Asta e cine sunt eu! Si o sa fiu antreprenor.”, ii spune Tania unuia dintre HR-ii care au venit azi sa vorbeasca cu generatia ei. Tania nu spune insa nimic din ceea ce generatia ei nu a spus deja. Christopher Wolf, un analist al Goldman Sachs, spunea intr-un interviu ca tinerii din Gen Z, spre deosebire de Millennials, care nu sunt foarte conservatori cu finantele lor, sunt foarte atenti la consecintele financiare ale deciziilor lor. Spusele lui Wolf sunt confirmate si de un studiu publicat de Harvard Business Review, care arata ca aproape 70% din acesti copii sunt „self-employed” inca din liceu (ex.: dau lectii de pian, vand diverse bunuri pe eBay etc.). 

Fail often, fail better

Cateva mese mai incolo, un baiat cu tricou de pe care priveste incruntat un Eminem „oldschool” ii explica unui alt HR de ce el si prietenii vor sa esueze cat mai repede si cat mai bine. ,,Parintii mei au gandirea asta ca esecul nu e ceva bun. Pe vremea lor piata muncii era altfel, de asta cred ca nu gandesc ca mine. Eu cred ca e mai putin important sa alegi bine. E mult mai important sa intelegi. Sa intelegi ce ai gresit, de exemplu. Sau sa intelegi ca orice alegere profesionala poate fi schimbata.”, spune el. E, pana la urma, ceea ce spune si unul dintre idolii generatiei Z, Elon Musk. In interviurile pe care le da, Musk vorbeste, la randul lui, despre importanta esecului, care ar trebui sa fie o optiune in companiile care ii vor angaja pe acesti copii. 

"Aliens" vs restul lumii

Dincolo de evenimentul HR Club, raman insa studiile care arata ca mai mult de 70% dintre angajatorii romani se plang ca nu gasesc angajatii pe care si-i doresc. Si raman cei 40% dintre angajatori de la nivel global care spun ca le e greu sa recruteze oamenii potriviti.

Vrea generatia Z sa ramana in Romania si sa scada procentul de 70%? In teorie da. Practic... nu. „Eu vreau sa plec in afara. Mi se pare o provocare”, spune Bianca. „Eu o sa studiez la Robert Gordon, in Scotia, am fost admisa deja”, completeaza Julia.

„In alte tari studentii sunt priviti ca niste clienti, nu ca in Romania”, explica si colega ei cu tricou pe care scrie mare, in litere rotunjite, asa cum se scria la sfarsitul anilor ’70 pe discurile de vinil cu Guns N Roses si Pink Floyd: „Aliens”. Asa cum sunt si ei, generatia Z, pentru piata muncii. Pentru advertiseri. Recrutori. Si uneori chiar si pentru parintii lor.

,,Parintii mei imi zic ca-s complicata. Dar nu-s deloc complicata! Asta e cine sunt eu! Si chiar o sa fiu antreprenor. O sa muncesc pentru mine. Nu e nimic gresit sau ciudat in asta.”, spune Tania inca o data.

De undeva din fundal cineva intrerupe concluzia Taniei si ii roaga pe toti sa vina si sa faca un boomerang pentru Insta. „Ce e ala boomerang?”, intreaba nedumerit unul dintre HR-i. 

Cateva momente mai incolo, acelasi HR topaie in boomerang langa fata cu tricou „Aliens”. 

Intre „aliens” si restul lumii nu a mai fost, pret de un Insta Story, nicio prapastie.

FULLSCREEN
Generatia Z vs piata muncii: ce sanse au angajatorii-analog sa ii recruteze pe tinerii nativ digitali
  • /


related posts