Melania Medeleanu, cu sinceritate despre ce înseamnă să crești un copil: „Să fii părinte… mi se pare tulburător de greu“


La trei ani și jumătate de când a devenit mamă, vedeta dă glas celor mai ascunse lupte interioare.


Jurnalist, crainic TV, activist, voluntar, profesor de dicție și public speaking. Dar și mamă! Melania Medeleanu a cunoscut miracolul maternității în urmă cu trei ani și jumătate, dar recunoaște că „Să fii părinte nu e greu. E teribil de greu.“

Ea descrie viața mamelor, așa cum e ea, dincolo de liniștea și frumusețea pe care o emană fotografiile din social media.

„Să nu dormi nopţi şi zile pentru ani întregi, să fii acasă la oră fixă, să nu-ţi mai aparţii, să ştii că cineva depinde de tine la fiecare pas. Să nu mai încapi în propria viaţă decât printre picături. Să fii mereu în priză, mereu atent, mereu responsabil. Să porţi cu tine toată vinovăţia clipelor în care n-ai mai avut răbdare şi-ai ridicat vocea, să ştergi lacrimi, să domoleşti tantrumuri, să te ridici din pat şi să pregăteşti micul dejun, când tot ce-ai vrea e să dormi măcar puţin, să-ţi muşti limba când îţi vine să urli, să nu înţelegi cum copilul tău cel bun te loveşte – pe tine sau pe alţii. Şi asta în primii ani“, scrie Melania Medeleanu într-o amplă postare pe Facebook.

„Cum o fi când eşti mamă singură? Sau ca şi singură - căci partenerul e fie inexistent, fie e al doilea copil al casei. Sau, şi mai rău, cum o fi când eşti părintele unui copil bolnav?“, se întreabă ea.

„Să fii părinte e una dintre cele mai provocatoare experienţe de viaţă. Şi, dacă scriu toate aste, n-o fac să mă plângam şansa unui copil sănătos, vesel, fericit şi a unui sat în jurul meu – şi chiar şi aşa mi se pare tulburător de greu.“

Și atunci, de ce această spovedanie publică? „O scriu pentru că mi se pare util să vorbim despre toate perspectivele vieţii de părinte. Poate mi-ar fi fost mai uşor dacă n-ar fi existat această uriaşă discrepanță între felul în care e proiectată imaginea maternităţii – pruncul care doarme liniştit şi gângureşte în braţele blânde ale mamei sale – şi realitate – un balaur (simpatic, ce-i drept) care-ţi cere în fiecare secundă să-l priveşti, să-l asculţi, să-i fii. Şi are 7 capete cel puţin. Sunt pline grupurile de mame - grupuri închise, desigur, în care, chiar şi acolo, se postează adesea sub anonimat de teama judecăţii – de mărturii ale acestor femei epuizate fizic, psihic, emoţional, care simt că se prăbuşesc sub povara mămiciei. Are şi-un nume acum – burnout parental. (…) Adesea, când o femeie spune cât e de greu, interlocutorul răspunde: Dar e atât de frumos,nu? Şi asta e contragreutatea care ar trebui să închidă gura celei ce a îndrăznit să se plângă. Ce-ar fi să nu le punem în balanţă, ci să le expunem pe amândouă în acelaşi timp? Nu ştiu dacă e bine sau e rău, mi-e teamă că le-ar speria pe cele ce vor să aleagă această cale. Dar măcar ar fi cinstit. Faţă de ele. Şi faţă de toate mamele copleşite de acest rol“, a mai scris Melania Medeleanu pe Facebook, pentru a evidenția realitatea teribilă, dar și rolul major pe care și-l asumă fiecare femeie atunci când devine mama.

Foto: pagina personală

related posts

Modifică setările cookies