Dr Cătălina Andrei, medic sexolog - Cum îți da seama cât de compatibil ești cu partenerul


Medicul sexolog Cătălina Andrei ne explică felul în care pandemia a schimbat felul în care găsim dragostea, cum se poate contoriza cantitatea de iubire din doi oameni, care este cantitatea minimă de dorință sexuală și cum îți poți da seama cât de compatibil ești cu partenerul. 



Pandemia a schimbat felul în care căutăm și găsim dragostea... Care sunt, din experiența dvs, problemele cu care se confruntă oamenii fără partener în această perioadă?

Pandemia actuală este clasificată ca "boala cu efecte majore" din punct de vedere fizic, psihic si social. Publicațiile de specialitate o încadrează cu un scor de 78 din 100 pe scara stresului social. Ca reper, 100 de puncte sunt acordate unui deces în familie, 90 de puncte pentru divorț, 46 puncte pentru pierderea locului de muncă etc. Stresul influențează negativ modul în care căutam și găsim dragostea. Mai ales când accentul este pus pe IZOLARE SOCIALĂ, anxietatea față de efectele unei boli, răspândirea informației în media și nesiguranța legată de viitor. În lipsa stresului, avem o anumită energie (vibe) care ne face să fim atenți și deschiți față de stimuli. Unii dintre acești stimuli pot fi sexuali: vedem ceva ce ne place la o persoană, auzim cuvinte sau muzică ce ne face să vibram, mirosim, pipăim, gustăm și ne sunt activați centrii plăcerii. Acești stimuli au un impact diferit de la persoană la persoană.

De exemplu, mie îmi place muzica latino și reacționez miscându-mș involuntar când o aud, dar nu se întâmpla același lucru cu o persoană care stă lângă mine și nu are nicio reacție când aude aceeași melodie.

 

Primesc des întrebarea "cum să fac să nu mai fiu singur/singură". Nu am un răspuns care să încapă într-o singură propoziție. De aceea, mă folosesc de o întrebare care schimbă imaginea de ansamblu: CUM CONVINGI O BROASCĂ ȚESTOASĂ SĂ IASĂ DIN CARAPACE DACĂ E DECISĂ SĂ STEA ACOLO DIN DIVERSE MOTIVE? Singuratea este un concept, o decizie de moment din punctul meu de vedere. Poate avea strânsa legătură cu perioada pandemiei (datorită izolării sociale), dar poate avea multiple alte cauze: emoții/ reacții secundare unor perioade dificile pe care le avem de depășit uneori în viață, lipsa contactului uman, un mediu care abunda în factori de stres și care duc în final la reducerea cantității de stimuli buni de care vorbeam mai devreme.

În concluzie, problemele oamenilor singuri sunt legate de izolarea socială impusă și un blocaj temporar al stimulării simțurilor, cantitativ și calitativ.

Toate aplicațiile de dating folosesc anumiți algoritmi pentru a găsi cuiva partenerul visurilor. Cât de mult contează știința în găsirea dragostei?

Aplicațiile actuale și algoritmii softurilor folosesc cuvinte cheie care direcționează persoanele în anumite zone de "potrivire". De exemplu "ce hobby aveți?". Și răspund: "drumețiile, călătoriile, sportul, gătitul etc". Ar putea fi ca o preselecție pentru cei care preferă să joace un anumit joc. În practică, lucrurile stau diferit pentru că "potrivirea" o decidem printr-o comunicare non verbală, iubirea fiind o forma de comunicare care se bazează foarte mult pe limbajul corpului și prea puțin pe vorbe (conteaza CUM transmitem iubirea, nu musai CE spunem ca să o descriem).

 

În aceeași ordine de idei, un om de știință poate determina, pe baza unor factori, dacă doi oameni se potrivesc și ar putea să formeze o pereche?

Un om de știință, medic sau psiholog, poate măsura PE TERMEN SCURT nevoile psihologice care s-ar potrivi într-un cuplu (există măsurători psihometrice care determina aceste nevoi). Este ca la un interviu de angajare, când se potrivesc cererea și oferta, dar nu oferă nimeni garanții pe termen lung (numărul anilor petrecuți în instituția respectivă). Nu se pot face profeții în ceea ce privește rezistența la stres, reacțiile la presiuni, rezolvarea posibilelor conflicte care apar în orice cuplu și relație umană, mai ales că nevoile psihologice se schimbă pe parcursul vieții. "Perechea potrivită" înseamnă un efort depus pe termen lung și implică mult mai mult față de compatibilitatea inițială.

 

”Dragostea durează trei ani” - titlul unui cărți care a intrat în folclor... Se pot contoriza dragostea, emoția, poți spune cu precizie când relația s-a consumat?

Iubirea are "faze" (ca și Luna: Luna plină, Luna nouă). Aceste faze sunt diferite pentru că în organism circulă hormoni diferiți, în cantități diferite. În primul an al unei relații, crește serotonina și dragostea este plăcută și obsesivă. În următorul an, crește oxitocina (serotonina scade) și iubirea este calmă și "atașată". Urmează apoi o fază în care crește dopamina și, practic, relația este una de "dependență" pentru că la fel se întâmplă în studiile pe această temă (dopamina crește la persoanele care au o anumită dependență de substanțe, muncă, de cumpărături, de jocuri de noroc etc).

M-ați întrebat dacă dragostea se poate contoriza. Răspunsul meu este da și există două modele de măsurători: în laborator, experimental, când aflam aceste niveluri hormonale și faze ale iubirii sau suntem atenți la "fluturii din stomac". Mai există alte 2 semnale care ar trebui să ne atenționeze asupra pericolelor: plăcere sau durere. Exact ca un rezervor al unei mașini care trebuie alimentat cu PLĂCERE ca să funcționeze. Când rezervorul e gol, organismul ne atenționează. Dacă se greșește tipul de combustibil, durere în loc de placere, reacțiile încep să fie evidente și nu le mai putem ignora.

Din punctul dvs de vedere, al specialistului, cât de importantă este compatibilitatea sexuală într-o relație? Și cum îți dai seama cât de compatibil ești cu partenerul?

Compatibilitatea, în practică, se traduce printr-un comportamemt sexual normal. Ce înseamnă normal? Minimum un contact sexual pe săptămână (adică o cantitate minimă de dorință sexuală). Cum îți dai seama de compatibilitate? Există mai multe modele:

1. Științific, măsurătorile din laborator demonstrează că exista chimie și partenerii au valori crescute hormonale

2. Psihologic, se măsoară nevoile și tiparul de personalitate. Exista un "match" între anumite tipare de personalitate (de exemplu, cei care au nevoie de acțiune/adrenalină se potrivesc cu un tipar de personalitate care are nevoie de contact uman și distracție).

3. Spiritual, modelul este descris de Eckhart Tolle ca două situații posibile: energia pe care o persoana o emite în exterior și se potrivește cu a altei persoane. Poate fi o energie de durere sau o energie de bucurie și astfel se atrag 2 persoane ca să formeze o pereche.

4. Social, compatibilitatea se măsoară în cantitatea de atenție pe care o acorzi partenerului. Exista 3 factori care prezic această atenție: cât timp petrecem în conversații plăcute, darurile pe care ni le facem reciproc și hrana pe care o oferim partenerului la propriu (se pare că "dragostea trece prin stomac" și e o formulă prin care demonstrăm că ne pasă de celălalt și dorim să avem grijă de persoana iubită).

related posts

Modifică setările cookies