Nepasare made in Romania. Te bagi daca cineva e furat chiar in fata ta sau iti vezi de ale tale?


Deja sunt legenda cazurile de oameni furati sau agresati in RATB in vazul unui autobuz intreg...si nimeni nu face si nu zice nimic. Recunosc, si mie mi-e frica sa ma bag, pentru ca stiu ca nu as avea sustinere si probabil m-as trezi singura impotriva hotilor sau agresorilor.


M-am panicat saptamana trecuta cand am auzit de psihopatul care inteapa femeile cu acul in tramvaiul 41. Mai merg cateodata si eu cu 41 si chiar imi faceam griji. Mare noroc pe noi cu femeia care a avut inspiratia sa ii faca poza. Chiar ma gandeam la lipsa de reactie a oamenilor in situatii de genul asta. Si sunt sute de exemple concrete.

Mi-a povestit mama mea ca intr-o dimineata, mai demult, a fost muscata de ureche de un psihopat, ca altfel nu stiu cum sa ii spun, in autobuz. Va dati seama cat de tare s-a speriat! A tipat la el, dar nimeni din tot autobuzul nu a zis nimic. S-a dus chiar si la sofer sa ii zica sa il dea jos pe individ, dar a refuzat. Nici macar nu a vrut sa opreasca autobuzul.Personal, cred ca individul respectiv trebuia sa fie dat afara in suturi de restul calatorilor, sa nu mai fie cazul sa se apeleze la sofer, si sa fie chemata si politia!

La fel lumea sta ca la teatru in cazul perversilor care se freaca de femei prin autobuze sau la "spectacolul" pe care il ofera hotii de buzunare. Daca noua, femeilor, ne e frica, barbatii ce scuze mai au?! Lor le-ar placea ca de iubitele si sotiile lor sa se atinga perversii astia?! De ce nu le sar in ajutor acestor femei agresate in autobuz?

Unei prietene i s-a intamplat sa asiste la un furt, dar nu a avut curajul sa zica nimic, chiar si in conditiile in care cea furata era chiar mama ei. "Trebuia sa ma urc cu mama in autobuz. Ea a urcat prima, dar intre noi s-a interpus un tip cu o geanta foarte voluminoiasa, care m-a impins, astfel incat sa nu ma pot urca imediat dupa mama.

Mi-am dat seama ca ceva nu este in regula, dar mi-a fost teama ca o sa ma impinga in masinile care circulau pe strada. Suspiciunea mea a crescut foarte mult in momentul in care el renuntat sa se mai urce in tramvai si a coborat chiar inainte sa se inchida usile. I-am spus mamei mele sa isi verifice geanta si evident nu mai avea portofelul. Nu stiu daca cu mintea de acum, au trecut mai bine de 10 ani de atunci, as actiona altfel. Recunosc, mi-e frica sa ma pun cu astfel de indivizi periculosi si fara scrupule", povesteste ea.

Voi ati asistat la furturi/ agresiuni/ batai? Cum ati reactionat: ati trecut la fapte sau v-a fost frica sa ziceti ceva?

related posts

Modifică setările cookies