Care sunt cele mai comune mituri despre răceală


Mulți dintre noi au trecut prin răceală. Poate la fel de mulți au auzit de leacurile populare pentru a trata sau chiar a evita cu totul răcealaprin diverse metode de ameliorare a manifestarilor. Mai jos sunt câteva dintre cele mai răspândite mituri despre răceală, precum și explicațiile oamenilor de știință. 

Tag-uri:

„Răceala este similară sinuzitei și gripei”

Răceala, sinuzita și gripa sunt afecțiuni ale sistemului respirator și, deși au simptome asemănătoare, cauzele sunt diferite, la fel și formele de tratament. De regulă, gripa este mai severă decât răceala sau sinuzita, iar simptomele sunt mai intense. De asemenea, secrețiile nazale sunt mai abundente în cazul sinuzitei și al răcelii decât în cazul gripei. De obicei, răceala și sinuzita nu au complicații grave așa cum este cazul gripei când pot apărea pneumonia, infecțiile bacteriene fiind necesară uneori chiar și spitalizarea, în special pentru persoanele care au afecțiuni cronice. 

O altă diferență majoră este cauza apariției bolii. Răceala este provocată, de regulă, de rinovirusuri, gripa de virusul gripal, iar sinuzita de bacterii, virusuri sau unele alergii.

„Mi-a curs nasul câteva zile. Trebuie să iau antibiotice”

Acesta este un alt mit fals. În trecut, la prima apariție a mucusului, se recomandau antibiotice. Drept urmare, folosirea lor excesivă a dus la crearea unor tulpini de bacterii rezistente. În loc să cerem antibiotice ar trebui să fim mulțumiți pentru că schimbarea culorii secrețiilor nazale înseamnă că sistemul imunitar este eficient. De fapt, spun doctorii, atunci când observăm schimbarea culorii sau a texturiii mucusului înseamnă că răceala este pe final. 

Dacă totuși secrețiile nazale și tuse persistă mai mult de 10-14 zile, este posibil să te confrunți cu o infecție sinusală. În cazul în care apar dificultăți respiratorii sau dureri în piept poate fi vorba de pneumonie, motiv pentru care este important să treci pe la doctor. 

„Copilul a ieșit afară în pantaloni scurți în ianuarie. Va răci!”

Acest mit cu expunerea la frig există dintr-o perioadă istorică înainte de inventarea microscopului. Pe atunci, se credea că expunerea la frig sau umiditate ar putea conduce la răceală. Astăzi se știe că pentru a răci este nevoie să fii expus la unul dintre cele câteva sute de virusuri care provoacă răceala. Petrecerea timpului într-un mediu rece, totuși, poate afecta sănătatea. Expunerea constantă la temperaturi extreme poate duce la slăbirea sistemului imunitar și astfel crește probabilitatea de infecție cu diverse bacterii sau virusuri. 

Infecțiile virale sunt mai comune în sezonul rece deoarece petrecem mai mult timp în interior, în apropierea unor persoane răcite care au sau nu simptome. Prin tuse, strănut sau atingerea unor suprafețe comune persoanele infectate pot da răceala și altora. 

„Am făcut vaccinul antigripal și tot am răcit”

Vaccinul antigripal are rolul de a te proteja de virusul gripal care poate cauza probleme grave de sănătate. Totuși, chiar dacă ți-ai făcut vaccinul antigripal, în continuare există riscul să răcești, mai ales dacă petreci timp în compania persoanelor infectate sau atingi suprafețele atinse de acestea fără a te spăla pe mâini după aceea. 

„Îmbracă-te bine. Așa vei transpira și vei scăpa de răceală”

Din păcate nu există încă un tratament rapid pentru răceală, așa că multă lume apelează la trucuri pentru a „alunga” răceala. Stimularea transpirației nu ajută, totuși, la eliminarea răcelii. Răceala poate fi cauzată de unul din cele peste 200 de virusuri și este nevoie de câteva zile sau chiar săptămâni pentru ca acesta să iasă din organism. 

Cu toate acestea, dacă poți face ceva pentru a te simți bine psihologic, poate fi la fel de benefic precum tratarea bolii. Astfel, o pătură călduroasă și un ceai fierbinte pot face recuperarea mai suportabilă.

„Supa de pui grăbește recuperarea după răceală”

Lichidele calde pot calma gâtul iritat și ajută la hidratarea organismului, însă supa de pui nu are calități speciale pentru a lupta împotriva răcelii. Cu toate acestea, poate aduce alinare atunci când stai ore la rând în pat și nu poți mânca altceva.

Deși nu ajută la recuperare, supa de pui poate fi consumată ca adjuvant al tratamentului alopat. Ceapa, usturoiul, carnea și verdeața oferă nutrienți necesari funcționării optime a sistemului imunitar. 

De asemenea, consumul de supă de pui este benefic pentru sănătatea gastrointestinală. Menținerea digestiei în perioada de recuperare este vitală pentru a permite absorbția nutrienților necesari pentru a lupta contra virusurilor. 

La acestea se adaugă elementul nostalgiei. Asocierea cu stabilitatea și calmul copilăriei poate avea un efect placebo, astfel că ajunge să ne facă să credem că supa chiar ne ajută să ne simțim mai bine. 

Acestea au fost câteva dintre cele mai populare mituri despre răceală. Din nefericire, încă nu s-a inventat un vaccin antirăceală. Tot ce putem face este să ne izolăm de ceilalți pentru a nu transmite virusul, să avem grijă de ce consumăm, fie că e supă sau ceai fierbinte și să așteptăm ca răceala să iasă din propriul sistem. 

Sursa foto: Shutterstock

related posts

Modifică setările cookies