Boala afectează mai frecvent femeile decât bărbații și debutează în general la vârsta adultă, după 30 ani. Persoanele cu pielea deschisă la culoare sunt mai predispuse să dezvolte rozacee. Doamna doctor Iuliana Lupu, medic primar dermatolog, explică mai pe larg, pentru Perfecte.ro, despre rozacee, cauzele și efectele ei.
Cum se manifestă rozaceea?
Rozaceea este afecțiune cu evoluție cronică progresivă. Într-un prim stadiu pacientul acuză înroșirea bruscă a feței, roseața persistentă și apariția unor vase de sânge de diferite mărimi și culori (telangiectazii) la nivelul porțiunii centrale a feței (nas, obraji, bărbie). Pielea este uscată, se descuamează și poate prezenta mâncărimi, usturimi sau furnicături. Acesta este primul stadiu de rozaceea eritemato-telangiectazică, cunoscut și sub numele de cuperoză.
În stadiul următor de rozacee papulo-pustuloasă, apar în suprafața roseții persistente și a edemului din partea centrală a feței, supradenivelări roșii (papule) sau acumulări alb-gălbui (pustule) asemănătoare coșurilor din acnee. Spre deosebire de acnee, în rozacee nu avem puncte negre (comedoane). Senzația de mâncărime, furnicături și întepături se intensifică, pielea devine și mai uscată și se descuamează.
Rozaceea fimatoasă afectează în principal bărbații adulți. Se manifestă prin îngroșarea pielii la nivelul nasului, bărbiei, frunții sau obrajilor. Orificiile glandelor sebacee sunt dilatate, iar pielea este uleioasă. Aceste modificări ale pielii sunt persistente în timp, nu evoluează în pusee precum în restul formelor.
Mai mult de jumătate din pacienții cu rozacee prezinta manifestări oculare (telangiectazii la nivelul pleoapelor, conjunctivită, uscăciune conjunctivală, senzație de corp străin, sensibilitate la lumină), ce uneori pot preceda apariția manifestarilor cutanate.
Nu este obligatoriu ca toată lumea să parcurgă aceste stadii ale bolii, dar un pacient cu o formă ușoară la debut poate dezvolta în timp simptome severe, pe fondul predispoziției genetice, a nerespectării regimului igieno-dietetic sau a lipsei tratamentului adecvat.
Cauze și factori agravanți
Cauzele apariției rozaceei sunt incomplet elucidate până în prezent. Au fost incriminați diverși factori, precum anomalii ale sistemului imun, reacții inflamatorii la prezența unor paraziți (Demodex foliiculorum), bacterii (Bacillus olenorium, Staphylcoccus epidermidis), expunerea la radiațiile ultraviolete, hiperreactivitatea vasculară sau predispoziția genetică.
Factorii declanșatori și agravanți sunt extrem de numeroși, și includ variațiile de temperatură, expunerea la ultaviolete sau la vânt, băuturile și mâncărurile fierbinți, mâncărurile condimentate (în special cele picante), alcoolul, efortul fizic, aplicarea pe piele a unor produși iritanți, stresul psiho-emoțional, bufeurile din menopauză, unele medicamente precum corticosteroizii locali sau sistemici.
Tratamentul rozaceei
Tratamentul are ca scop ameliorarea semnelor și simptomelor, vindecarea puseelor acute și, în mod special, încetinirea evoluției bolii în timp. Medicul dermatolog este cel în măsură să aleagă tratamentul local sau sistemic adecvat fiecărui stadiu de boala. La unii pacienți tratamentul local poate fi suficient pentru a contola simptomele bolii, iar la alții poate fi necesară administrarea pe cale orală a unor medicamente sau efectuarea unor tratamente laser sau pe bază de lumina intens pulsată. Rozaceea nu este o afecțiune care se vindecă. Un pacient poate prezenta noi episoade chiar și în prezența unui tratament corect, care inițial a dus la vindecarea leziunilor. Tratamentul adecvat poate încetini în schimb evoluția bolii și ameliora semnificativ aspectul pacientului.
Măsuri generale. Orice pacient cu rozacee trebuie să evite pe cât posibil factorii declanșatori și agravanți pe tot parcursul vieții. Trebuie să evite expunerea la soare sau la solar, să utilizeze corect produse de fotoprotecție cu spectru larg SPF50+ chiar și în zilele înnorate, să evite consumul de alcool, variațiile mari de temperatură, băuturile și mâncărurile fierbinți, mâncărurile picante, aplicarea locală a unor produse cosmetice iritante (alfa hidroxi-acizi, produse pe bază de alcool,) sau a cremelor cu cortizon.
Persoanele cu rozacee trebuie să folosească săpunuri blânde, soluții micelare sau emulsii demachiante din gamele anti-roșeată, să aplice crème emoliente din game pentru piele sensibilă, predispusa la roșeață de 2 ori pe zi și să evite băile fierbinți și tratamentele cosmetice pe bază de aburi.
Tratamentul local. În formele ușoare și moderate, medicul dermatolog poate opta doar pentru aplicarea locală a unor crème pe bază metronidazol, clindamicina, eritromicina, acid azelaic, ivermectina sau permethina, retinoizi. Produsul utilizat pot duce la uscarea sau iritarea pielii, situatie in care va fi necesara inlocuirea lui cu altul mai bine tolerat.
Produsele pe bază de brimonidina sunt extrem de eficiente în tratamentul eritemului facial persistent. Brimonidina este un vasoconstrictor, și aplicarea ei locală duce contracția vaselor de sânge de la nivelul feței cu eliminarea temporară a roseții faciale.
Tratament sistemic. În formele de rozacee moderat-severe sau în timpul puseelor acute ale formelor ușoare, se poate apela pentru perioade reduse de timp la administrarea pe cale orală de antibiotice (tetracicline, doxicilină, metronidazol, azitromicină, claritromicină) sau de retinoizi. Tratamentul local va fi asociat mereu celui sistemic.
Tratament intervențional. Terapiile laser sau cu lumină intens pulsată folosite în cabinetele medicale au rezultate foarte bune atât în formă telangiectazică de boală, cât și în cea papulo-pustuloasă. În timpul tratamentului, energia luminoasă este absorbită de hemoglobină din vasele pielii, fapt ce duce la încălzirea vaselor și coagularea lor. Sunt necesare mai multe ședințe, dar aceste terapii extrem de eficiente în oprirea evoluției bolii în timp, ajutând la distrugerea vaselor de sânge, la reducerea roșeții și a leziunilor papulo-pustuloase, indiferent de stadiul rozaceei.
Concluzii. Rozaceea este o afecțiune cronică și evolutivă, cu un impact important asupra calității vieții și statusului psiho-emotional. Pacientul trebuie să aibă un regim de viață ordonat, să evite factorii declanșatori, să aibă produse de îngrijire pentru piele sensibilă. Tratamentul local sau sistemic trebuie ales împreună cu medicul dermatolog, pentru a vindeca puseele, a ameliora simptomatologia cronică și a încetini evoluția bolii.