Depresia, boala care a chinuit-o pe Cristina Țopescu. Cât e de devastatoare


Depresia poate avea efecte devastatoare asupra acelora care suferă de ea. Lăsată netratată ne poate distruge efectiv viața. Jurnalista Cristina Țopescu, găsită moartă în propria casă, suferea de o depresie cruntă de un an și jumătate, de când tatăl ei, celebrul jurnalist sportiv Cristian Țopescu, a încetat din viață. Perfecte.ro a stat de vorbă cu psihologul clinician Diana Dumitriu, care a explicat ce este depresia, ce efecte are aspra oamenilor și la cine să apelam ca să o învingem.


Iată ce spune despre depresie Diana Dumitriu, Psihoterapeut formare Cognitiv Comportamentală:

Depresia este o tulburare afectivă caracterizată de cel puțin două săptămâni de dispoziție scăzută, prezentă în majoritatea situațiilor de viață. Adesea este însoțită de stimă de sine scăzută, pierderea interesului pentru activități plăcute în mod normal, energie redusă și durere emoțională fără o cauză clară. 

 

Ea poate să reprezinte o formă continuată a stării de nefericire în sine, nefericire care face parte din viață și nu se poate evita. Însă, transformarea unei tristeți trecătoare în nefericire persistentă și depresie se face în momentul în care monologul interior anulează orice formă de plăcere legată de proiecte de viitor, relații, viață în general.

Există și o predispoziție genetică către depresie, care poate fi amplificată prin felul în care gândim despre situația care a provocat-o. Reacțiile noastre emoționale depind de povestea pe care ne-o imaginăm în minte, în care interpretăm informațiile primite prin simțuri. 

Aproximativ 12% dintre bărbați și 20 % dintre femei vor suferi o depresie majoră într-o anumită perioadă din viața lor

Cel mai probabil, primul episod de depresie majoră apare în jurul vârstei de 25 ani, dar există un procent însemnat de persoane care fac primul episod între 10-12 ani sau în adolescență.

În acest moment 5% din populația globului suferă de forme forme grave de depresie. Fară a fi tratată corespunzător, statistic, 40% dintre cazurile de depresie încă suferă după un an de de la instalarea ei și 22% la doi ani de la instalarea ei.

Depresia reprezintă o povară imensă care afectează milioane de oameni. Ea formează în creier o conexiune între starea de tristețe și gândurile negative, în așa fel încât, o tristețe trecătoare să trezească în minte gânduri autodistructive.

Gândurile negative joaca un rol principal în depresie

Dispoziția afectivă – depresivă depinde în mare măsură de gânduri, nu doar de evenimentele în sine ne produc emoția de tristețe, ci felul în care le interpretăm și ceea ce credem despre ele. Nu numai gândurile afectează dispoziția, însă la persoanele deprimate și dispoziția poată gândurile, în sensul că înrăutățesc o stare de spirit amprentată de tristețe. Aceia dintre noi care sunt vulnerabili, nu au nevoie de trauma unei pierderi ca să o ia pe pantă descendentă; chiar și problemele de viață zilnică, pe care alții nu le iau în serios, le pot declanșa depresia. Mulți dintre noi pot simți că nu pot ieși din “prăpastie” oricât de mult s-ar strădui. 

Când ajungem să fim nefericiți profund sau deprimați, suntem asaltați de sentimente persistente de neputință și tristețe, gânduri negative legate de acțiuni, oameni, situații,  senzații  de rău, letargie, anhedonie( lipsa placerii), lipsa inițiativei și a interesului pentru activități sau relaționare, descurajare, demoralizare, autocompatimire, oboseală , sentiment pronunțat de vină sau lipsa de valoare, pierderea sau scăderea poftei de mâncare, nevoia de somn pe perioada zilei, neputință de a adormi, probleme de concentrare sau lentoare în gândire și nu în ultimul rand, apariția gândurilor de sinucidere. 

Adesea, această stare poate fi însoțită de frică, iritabilitate, disperare. Iritabilitatea, prin lipsa de răbdare și nervozitate manifestată față de cei apropiați, cu accese de furie. În special la persoane tinere, iritabilitatea este un simptom al depresiei, mai frecvent decât tristețea. 

De asemenea, apar gândurile autocritice extrem de puternice, cu un imens potențial distructiv. 

Modificările corporale prin care trecem în depresie pot avea efecte asupra felului în care simțim și gândim despre noi înșine. Atunci când suntem nefericti, efectul acestei stări asupra corpului nostru poate influența modul în care evaluăm și interpretăm situația și lucrurile din jur. 

Cui ceri ajutorul cand suferi de depresie

Dacă ne recunoaște în cele mai sus menționate, trebuie să conștientizam că ne confruntăm cu o depresie și să cerem ajutor de specialitate. 

Ajutorul poate veni din partea medicului de familie, psihiatru și psiholog/ psihoterapeut. În primă fază, putem să vorbim cu familia noastră sau un prieten apropiat despre schimbările prin care trecem și  sa avertizăm în legătură cu faptul că ne simțim în felul în care ne simțim. Obiectivitatea unei persoane care nu traversează suferința noastră ne poate ajuta să conștientizam că ne confruntăm cu o problemă care are soluții. Ieșirea din depresie este posibilă, dar nu se poate realiza decât adoptând o altă viziune, înțelegând care este problema. 

Observarea și conștientizarea sunt primii doi pasi spre ieșirea din depresie

De cele mai multe ori, echipe de psihiatru și psiholog sunt varianta optimă pentru ieșirea din depresie. În funcție de gravitatea depresiei se poate recomanda medicație de către medicul psihiatru și, în paralel, terapie cu un psihoterapeut. În terapie, vor fi conștientizate cauzele, factorii declasatori și de menținere ai depresiei și vor fi învățate tehnici de gestionare a situațiilor depresogene și de evitare a recăderilor. 

Terapia cognitiv comportamentală este una dintre cele mai bune opțiuni, dar și orice altă formă din cele 400 forme de terapii existente. Mai mult, exercițiile de mindfulness s-au dovedit a fi foarte eficiente în tratarea și prevenția recăderilor în depresie, tehnici care ne învață să observăm și conștientizăm ceea ce se petrece cu noi, fară să emitem judecată. Să nu uitam că o persoană care are depresie este ancorată în judecata față de trecut, iar o persoană cu anxietate în anticipările negative legate de viitor, așa încât trăirea în prezent, aici și acum fară poveri inutile de judecată față de ceea ce a fost sau ceea ce urmează să fie, ne poate salva de suferința afectivă. 

Foto: Diana Dumitriu

FULLSCREEN
Depresia, boala care a chinuit-o pe Cristiana Țopescu. Cât e de devastatoare
  • /


related posts